motto:

 "Fiecare loc de pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi şi trebuie şi un dram de iubire ca s-o înţelegi"

             Vă invităm în Vălenii de Munte, oraş turistic şi cu tradiţii vechi, locul de unde vom porni la drum şi vom cunoaşte multe alte obiective turistice care, sperăm vă vor capta atenţia şi vor reuşi să vă trezească interesul.

      Aşezare străveche, oraşul Vălenii de Munte s-a ridicat în mijlocul a numeroase vestigii de cultură care relevă forţa geniului, sensibilitatea şi capacitatea creatoare a locuitorilor acestor plaiuri.

     Unul dintre cele mai importante oraşe ale judeţului, se găseşte la 27 km nord de Ploieşti, între 320-420 m altitudine. Centru cultural încă de la începutul sec. XX, datorită universităţii de vară înfiinţată de marele savant Nicolae Iorga, oraşul atrage prin multitudinea şi diversitatea punctelor de interes din regiune.

      În jurul oraşului se află o mulţime de cetăţi dacice şi castre romane, dovada categorică a tradiţiei locuitorii în această zonă.

     Ţuica de Vălenii reprezintă pentru locuitori un produs de mândrie care concurează chiar cu cele mai pure whiski-uri scoţiene, organizându-se în fiecare toamnă "Festivalul Ţuici" prilej de întâlnire şi întrecere al producătorilor din zonă.

OBIECTIVE TURISTICE DIN ZONĂ

     Cetăţile Ramidava, Tabla Buţii, tezaurul dacic de la Măgurele, coiful de aur de la Vărbilău, descoperirile arheologice de la Izvoarele şi multe altele, dau o însemnătate aparte acestei regiuni încărcate de istorie.

DRAJNA - Castelul familiei Filipescu

       Monument de arhitectură, acest castel a fost martorul multor evenimente zbuciumate care au avut loc de-a lungul veacurilor în ţinutul Telejeanului. Astăzi, zidurile acestui castel adăpostesc un sanatoriu

SLĂNIC - Muntele de sare

     Declarat monument al naturii, muntele este un unicat datorită dimensiunilor sale, dar şi a formei lui ciudate. Această bijuterie a naturii ne încântă privirea printr-un joc de culori luminoase.

SLĂNIC - Grota şi Lacul Miresii

       O galerie scundă săpată în trupul muntelui ne conduce în încăperea unei ocne vechi cu aspect de clopot. Ornamentele de sare sunt o admirabilă fantazie a naturii. La capătul galeriei se află Lacul Miresei, în al cărei ape verzi-albastre se oglindeşte lumina ce pătrunde printr-o fereastră formată prin prăbuşire. Atmosfera rece nu ne împiedică însă să admirăm opera fără cusur a naturii.

SCHITUL CRASNA

      Monument de arhitectură, cu ziduri albe şi ferestre mici, cu acoperiş de şindrilă, este un loc aparte unde călătorul se poate odihni şi reculege, unde se poate ruga şi poate fi, cu adevărat, mai aproape de Dumnezeu.

MÂNĂSTIREA CHEIA

       Istoria acestei Mânăstiri este veche de peste două secole. Arhitectura deosebită îi dă un aspect monumental, ajutată foarte mult de peisajul montan. Fântâna din zid cu ciuciur, chiliile cu cerdac, zidurile de piatră, clopotniţa, coloanele, pictura, toate vorbesc despre tradiţia românească.

STAŢIUNEA CHEIA

     Masivul Ciucaş, prin peisajul lui deosebit, constituie atracţia principală a regiunii. Cherestele stâncoase şi formele lui ciudate stârnesc admiraţia drumeţilor. Cabana Ciucaş şi Cabana Muntele Roşu sunt două locuri unde veţi putea poposi şi povesti peripeţiile dumneavoastră. Staţiunea Cheia este într-adevăr o poartă deschisă spre înălţimi.

MUZEUL MEMORIAL "NICOLAE IORGA" - VALENII DE MUNTE

     Istoria oraşului Vălenii de Munte se pierde în trecutul îndepărtat alături de alte aşezări de pe vatra Văii Telejenului. Poziţia văii permite circulaţia mărfurilor spre Transilvania şi Moldova şi invers, o prosperitate economică, cu un centru al învăţământului românesc şi cu un continuu proces de urbanizare.

   În acest târg cu un "patriarhalism desăvârşit" savantul Nicolae Iorga a fost "prins şi păstrat durabil în acest loc prielnic gândului şi lucrului" cum îi plăcea să povestească în cea mai frumoasă lucrare a memorialisticii româneşti (Nicolae Iorga - O viaţă de om aşa cum a fost).

În casa monument istoric din centrul vechi al oraşului aparţinând secolului al XVIII-lea, de pe strada George Enescu nr. 3, a locuit Nicolae Iorga cu familia în perioada 1910 - 1940, fiind a doua locuinţă din Vălenii de Munte. Monument de arhitectură, aparţinând păturii înstărite de la oraşe din zona subcarpatică, casa a fost construită în stil românesc. Proporţiile armonioase, elemente de decor artistic lucrate, fac din această casă un monument reprezentativ.

   Aşezată cu faţa spre sud, după datină, are o lungime de 15 m şi o lăţime de 13,5 m. La subsol se află un beci, construit din bolovani de râu, care se întinde pe toată suprafaţa casei. Intrase în beci se face printr-un gârlici. Uşile beciului atrag atenţia, imitând o împletitură de lemn situată în partea laterală - vestică a clădirii. Cerdacul larg este sprijinit de o coloană formată din 12 stâlpi ale căror capiteluri sculptate cu motive de tradiţie brâncovenească, reprezintă grinlande cu terminaţi în formă de melc şi frunze stilizate, sunt elemente decorative de înalt nivel artistic.

      Arcurile deschise în zid stau între stâlpi înalţi care sprijină acoperişul în patru ape ce protejează casa de munte, acoperişul schimbat de profesorul Nicolae Iorga din material de şindrilă în ţiglă în formă de solz de peşte.

   După 1910 profesorul Nicolae Iorga a construit Corpul "B" şi "C" ce aveau ca destinaţie dormitoarele copiilor, bucătarii şi sufragerie, armonios încadrate în arhitectura casei.

   La 28 noiembrie 1965 la Vălenii de Munte se oficia, când se comemorau 25 de ani de la asasinarea savantului, inaugurarea Muzeului Memorial "Nicolae Iorga". Ceremoniile s-au desfăşurat în prezenţa academicienilor Perpesicius şi Andrei Oţetea şi a arheologului Nicolaescu Plopşor, a altor oameni de cultură, a oficialităţilor judeţene şi locale, a sute de cetăţeni din localitate.

   Casa a avut proprietari de seamă, polcovnicul Pauca, inginerul Gheorghe Pănculescu, sau oaspeţi de seamă ca: consulul englez E. Blutte (în 1833) care îl vizitează pe N. Filipescu (boier din Drajna), Alexandre Eiffel care colaborează cu inginerul Gh. Pănculescu (participant la construirea Turnului Eiffel din Paris), Prinţul Carol şi Principesa Elisabeta în 1912, Măria Sa Regina Maria în 1922 însoţită de principesele Ileana (a României), Irina (a Greciei)şi principele Nicolae, fratele lui Carol, regele Ferdinand în 1924 împreună cu prinţul Paul al Greciei, Carol în 1930 şi în 1936.

   Casa este împărţită în interior de o tindă mediană în două părţi, fiecare având două camere: Biroul, dormitorul, salonul de primire al doamnei Ecaterina Iorga şi salonul mare al oaspeţilor.

   Mobila, tablourile de familie, prezenţa detaliului în aranjament îţi dezvăluie preocupări care merg către tradiţie, către arta populară şi artizanală românească. casa reconstituie cu fidelitate cadrul interior în care a locuit savantul, o casă fiecare îşi aşteaptă stăpânul în orice moment.

   Corpul B adăposteşte documente ce vorbesc despre familia savantului, despre activitatea dinamică şi fecundă în dezvoltarea conştiinţei naţionale a Ligii Culturale al cărui secretar şi preşedinte a fost Nicolae Iorga, despre recunoaşterea meritelor sale de societatea românească şi mondială oglindită în diplomele primite şi medalii, despre omul politic deputat în parlamentul ţării, ca preşedinte al Partidului Naţional - Democrat sau Consilier regal.

   Legătura cu românii din America evidenţiată în mărturiile documentare, legătura cu Franţa prin conferinţele şi cursurile ţinute la Sorbona sau la Şcoala Română de la Fontenay - aux - Roses, legătura cu centrele culturale din italia - Roma şi Veneţia, cu oameni de cultură din Europa la Congresele internaţionale de istorie sau alte ocazii, sunt dovezile unei munci titanice.

   Nu lipsită de importanţă este activitatea savantului Nicolae Iorga la Vălenii de Munte. Mărturii despre înfiinţarea cu ajutorul colaboratorilor săi a aşezămintelor culturale: Universitatea Populară de vară "Nicolae Iorga", Tipografia "Datina Românească", Şcoala de misionare şi morale "Regina Maria", Aşezământul "Ferdinand" pentru misionari, Aşezâmântul Principesa Ileana, şcoala artelor uitate cu atelierele de pictură veche, ceramică şi ţesături de covoare, "Muzeul de artă veche religioasă", Teatrul în aer liber, "Căminul Bercu" pentru găzduirea studenţilor străini, "Biblioteca Cuvântul", se află în Complexul Muzeal de la Vălenii de Munte, a transformat vechiul târg într-un centru cultural ce a contribuit la consolidarea unităţii naţionale.

   Muzeul organizează expoziţii temporare care aduc noutatea, frumuseţea şi originalitatea pieselor muzeale, o şcoală a bunului gust, în care instruirea şi educaţia vizitatorului reprezintă scopul acestui aşezământ.

MUZEUL DE ETNOGRAFIE AL VAII TELEAJENULUI

motto:

          "Tradiţia este păstrarea întru spirit a ceea ce a fost bun în trecut"

         Valea Teleajenului are un fond folcloric extrem de bogat şi variat. Căile comerciale prin care se realizau schimburile de mărfuri între Transilvania şi Ţara Românească au atras oameni veniţi din diferite regiuni geografice, încât cu timpul în această regiune, s-a realizat o interferenţă de datini, tradiţii şi concepţii determinând o bogată viaţă spirituală. Printre principalele îndatoriri ale muzeului se numără şi permanenta preocupare de a valorifica memoria locurilor, aduce punerea în circulaţiei publică a tezaurului de mărturii pe care îl obţine.

    În toamna anului 2001, după mai mulţi ani de la elaborarea proiectului tematic, au început lucrările de organizare a Muzeului de Etnografie al Văii Teleajenului, iar pe data de 31 octombrie 2002 a avut loc inaugurarea expoziţiei permanente. Muzeul funcţionează în sediul refăcut al clădirii anexe a "Şcolii de misionare", şcoală înfiinţată de Nicolae Iorga în anul 1922.

         Expoziţia de bază a muzeului este consacrată ocupaţiilor şi meşteşugurilor tradiţionale de pe Valea Teleajenului şi este concepută sub semnul restituirii, al reevaluării şi afirmării spiritualităţii româneşti, oferă publicului posibilitatea de a cunoaşte un patrimoniu deosebit de valoros. Titlul generos al expoziţiei "Ocupaţii şi meşteşugăreşti tradiţionale" oferă prilejul unei interpretării etnografice moderne aplicate subiectului observat, reuşind să descifreze secretele vechilor meşteşuguri, un întreg dicţionar de semne şi simboluri, transmise din generaţie în generaţie.

    În societatea tradiţională locuitorii comunităţilor rurale au avut şi au încă două tipuri de ocupaţii: primare (agricultură, creşterea animalelor, pomicultură şi viticultură) şi secundare (vânătoarea, pescuitul, albinăritul exploatarea pădurilor, mineritul, meşteşugurile tradiţionale). Pentru a avea o reprezentare cât mai obiectivă a structurii ocupaţionale în zona Văii Teleajenului, Muzeu de etnografie are în structura sa reprezentate majoritatea acestor ocupaţii în cele trei săli de expunere.

    Păstoritul din zonele înalte ale Văii Teleajenului sau a format obiectul unor cercetări ample şi amănunţite dar avem totuşi suficiente date pentru a afirma că păstoritul a fost practicat intens în această zonă: specialiştii muzeului au realizat o parte importantă a unei stâne şi anume, fierbătoarea în care stătea baciul şi prepararea caşul şi gurile gurile strungii prin care intrau oile la muls.

   Creatoare a unor bunuri de cultură materială ce îmbină utilul cu frumosul, meşteşugurile populare au păstrat în tehnică, în formă şi ornamentică elementele dintre cele mai arhaice, cărora li s-au adăugat cu timpul elemente noi specifice fiecărei etape.

    Expoziţia prezintă deopotrivă meşteşuguri artistice (cu două reconstituiri, atelier de fierărie şi atelier de tâmplărie). Industria casnică textilă cu ţesăturile şi broderiile pentru piesele de interior: ştergare, scoarţe ţesute cu suflet şi aplecare plină de respect, feţe de masă, etc.

   Exponatele, uneltele şi produsele finite, datând de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea, sunt eşantioane ale producţiei tradiţionale ce relevă creativitatea, inventivitatea şi măiestria meşterilor populari de odinioară. Această moştenire culturală, transmisă de sute de ani, generaţie după generaţie, conferă legitimitate istorică şi nobleţe culturii populare româneşti.

MUZEUL DE ARTA RELIGIOASA "NICOLAE IORGA"

motto:

         "Muzeul trebuie să fie o şcoală de gust şi o istorie a gustului ... trebuie să fie nu numai la dispoziţia oricărui, dar şi să întindă mâna către oricine, pentru a-l atrage, a-l reţine cât se poate de mult"                                                    (Nicolae Iorga)

          Tinere învăţătoare, alese din cele mai bune din toate regiunile ţării (românce, săsoaice şi unguroaice) erau educate în spiritul nou, pedagogic, ştiinţific şi patriotic, timp de un an. Misionarele formau la sate un nou suflet românesc.

    Astăzi clădirea adăposteşte o expoziţie de artă religioasă ce continuă ideea unui alt aşezământ cultural. Muzeul de Artă religioasă înfiinţat la Vălenii de Munte în 1923 şi pus sub îngrijirea elevelor Şcolii de Misionare, Expoziţia de bază a muzeului cuprinde în două săli obiecte de o certă valoare începând cu icoane pe lemn din secolele al XVII-lea al XIX-lea, ferecături, sfeşnice din argint şi alamă, cruci din lemn şi metal, veşminte preoţeşti (mitră, veşminte, brâu, epitralul, baderniţă), acoperitoare de potir din secolul al XIX-lea, potire din argint aurit, călimări de brâu, cărţi vechi bisericeşti, scoarţe din lână, candele. Obiceiurile expuse în expoziţia permanentă a muzeului au fost realizate în ateliere autolitone ca influenţă grecească (icoane pe lemn şi ferecături) rusească (icoane pe lemn şi cruci de mână), occidentală şi orientală (candele). Câteva icoane pe lemn au fost realizate de meşteri populari oameni transilvăneni în secolul al XVIII -lea, ("Sfântul Arhanghel Mihail", "Adormirea Maicii Domnului", "Pomelnic"), de un rafinament cromatic deosebit. Figurarea grafică a acestora lucrări este sumară, linia fiind trasată cu negru în duct continuu diferenţiat, tratare artistică proprie icoanelor copte.

   Dacă săli de expoziţie prezintă patrimoniul local cu obiecte din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea cu prinzând: icoane pe lemn, ferecături, uşi de altar, chivot de mănăstire. Acest, patrimoniu Bisericii "Mânăstirea Vălenii" şi este păstrat în custodie de muzeul nostru.

AGROTURISM

Vălenii de Munte

Str. Barbu Delavrancea, nr. 7

Tel: 0244-282.329

Fax: 0244 - 280.713

Mobil: 0721-021.830; 0722-400.051

CAPACITATEA PENSIUNII: 80 LOCURI

PENSIUNE COMPLETĂ: 500.000 LEI

CAZARE PERSOANĂ: 250.000 ZI

Având ca punct central de pornire oraşul Vălenii de Munte, puteţi efectua nenumărate excursii către importante obiective turistice situate în proximitate.

FOARTE IMPORTANT

Societatea noastră asigură transport de la domiciliul dumneavoastră şi retur şi implicit transportul către toate punctele turistice pe care doriţi să le vizitaţi.

COMPLEXUL HOTELIER ŞI DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

"CIUCAŞ"

   Vălenii de Munte B-dul. N. Iorga, nr. 77, judeţul Prahova, telefon 0244/280915, fax 0244/280425.

      Hotelul este clasificat la 1 stea, având în componenţă camere după cum urmează

•  apartamente cu un dormitor    2

•   camere cu un loc                       3

•   camere cu două locuri            30

•   camere cu trei locuri                 9

      Capacitata totală de cazare fiind de 94 locuri.

      Preţul de cazare valabil pe anul 2005 este după cum urmează:

•  apartament: 32 de Euro, inclusiv mic dejun

•  camera un pat: 11 de Euro, inclusiv mic dejun

•  camera 2 paturi: 22 de Euro, inclusiv mic dejun

•  camera 3 paturi: 33 de Euro, inclusiv mic dejun

SERVICII OFERITE

        Serviciile de alimentaţie publică: mic dejun, dejun şi cină în unităţile aferente complexului:

•   restaurant      150 locuri la mese;

•   crama             100 locuri la mese;

•   braserie            75 locuri la mese;

•   bar                     50 locuri la mese;